Cinci întrebări cu Andrei Georgescu – interviu

Andrei Georgescu – producător și regizor
Film: 17 Aprilie/ April 17th
– nominalizat la categoria ” Cel mai bun Producător Independent pentru un Film Românesc de Scurtmetraj”

Emilia Chebac: De ce ai decis să devii regizor/producător?

Andrei Georgescu: M-am apucat de film datorită tatălui meu. El mi-a insuflat pasiunea pentru cinema. Când eram copil mă ducea săptămânal la film. Apoi, în adolescență am decoperit – la Cinematecă – filmele vechi. În liceu m-am apucat să fac filme de skate. Îmi filmam prietenii, în București, cum se dădeau pe skateboard. Ulterior am vrut să depășesc faza de amator și am dat la UNATC. Am intrat la regie de film, iar în 2012 am absolvit cu filmul „Dialoguri terapeutice” unde au jucat: Ioana Florea, Dragoș Bucur, Șerban Pavlu, Gabriel Spahiu, Gabriel Huian, Lucian Pavel. În 2015 am regizat scurtmetrajul „Candy Crush” cu Alec Secăreanu și Victoria Răileanu. După o pauză mai lungă, datorată unui accident grav de mașină, am reușit să produc cu ajutorul prietenilor și colegilor de facultate scurtmetrajul „17 Aprilie” care a avut premiera anul trecut la Festivalul de film de la Aubagne unde a fost nominalizat pentru cel mai bun scurt metraj internațional și cea mai bună coloană sonoră originală – Cristian Vieriu.

Emilia Chebac: Definește-te în trei cuvinte

Andrei Georgescu: Visător, creativ, perfecționist.

Emilia Chebac: Care este calitatea pe care o apreciezi cel mai mult la o persoană?

Andrei Georgescu: Devotamentul în tot, fie că este vorba de meserie, prieteni sau familie.

Emilia Chebac: Ce personalitate admiri?

Andrei Georgescu: David Fincher regizorul și producătorul meu favorit. Am crescut cu filmele lui și m-am regăsit în personajele lui rebele și neînțelese. Filmul preferat este „The Game” cu Michael Douglas, Sean Penn, Deborah Kara Unger. Aveam 7-8 ani când l-am văzut prima oară la cinema Studio. M-a impresionat foarte mult felul cum a dezvoltat povestea și cum a răsturnat apoi toată situația. Am revăzut filmul de peste 40 de ori.

Emilia Chebac: Consideri că festivalul IPIFF – prin premiile și recompensele oferite – sprijină producătorii de film independenți?

Andrei Georgescu: IPIFF mi se pare un festival necesar în peisajul de film românesc. Premiile pe care le oferă sunt substanțiale ținând cont că este un festival independent care nu e susținut de CNC, consiliii locale, primării. Oferă expunere pentru producătorii și regizorii care nu sunt afiliați diferitelor case de producție. Festivalul IPIFF funcționează ca un căutător de talente, ceva ce lipsește în România și de aici importanța lui.

Formatul interviului are 5 întrebări (vezi și titlul) de la care mi-am promis să nu mă abat, dar se pare că nu mi-a reușit. Andrei Geogescu m-a ajutat să înțeleg că skateboardingul dezvoltă răbdarea și abilitatea de a te descurca singur, două lucruri care i-au venit mănușă când s-a apucat de film independent. Nu e deloc simplu să te ocupi în același timp de scenariu, să produci, să faci castingul și să regizezi. Puțini au capacitatea de a gestiona așa de multe lucruri în paralel. De aceea pe lângă cele trei cuvinte menționate de Andrei că îl definesc aș mai adauga unul, curajos. Să faci film independent în Romania ai nevoie de curaj. Mult curaj.

Scriu pe emiliachebac.com. Dacă v-a plăcut articolul meu mă puteți găsi pe pagina de facebook a blogului sau pe contul meu de instagram.